Alaptarea conteaza

Alaptarea conteazaSummary: Taking into account the fact that Romania has the smallest breastfeeding rate in the European Union, knowing the advantages that lactation has for the infant’s and the mother’s health, on the short term but also on the long term, is extremely important.

Rezumat: În momentul în care rata alăptării în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, cunoaşterea avantajelor pe care alăptarea le are asupra sănătaţiii mamei şi a copilului, pe termen scurt şi lung, sunt deosebit de importante.

1. Situaţia din România

La nivel global şi european rata alăptării este în creştere, pe când în România, rata alăptării exclusive a scăzut la 12,6%. În comparație, următoarea cea mai mică rată de alăptare exclusivă din Europa este de 53%, în Irlanda. În țările nordice rata alăptării exclusive se cifrează în jurul valorilor de 89-94%. (1)

În acelaşi sens, rata mortalităţii infantile în România este în continuare de peste două ori mai mare faţă de media europeană de 4,1 la mie, deşi, în ultimele decenii, numărul deceselor înregistrate la nivel naţional a scăzut semnificativ de la 26,9 (in 1990) la 9,5 la o mie de nou-născuţi vii. (2)

Aceste două realităţi nu sunt întâmplătoare.

Alegerea între a alăpta şi a hrăni cu alţi substituenţi ai laptelui matern este, în unele situaţii, alegerea între sănătate şi boală, dar, în alte situaţii, este chiar alegerea între viaţă şi moarte.

“Este estimat că în jur de 35% dintre sugarii între 0 şi 6 luni sunt alăptaţi exclusiv la nivel mondial”, spune Dr. Elizabeth Mason, Director al Department of Maternal, Newborn, Child and Adolescent Health and Development, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. “Dar dacă toţi sugarii şi copiii mici ar fi fost alăptaţi exclusiv în primele şase luni de viaţă apoi alături de o alimentaţie complementară nutritivă s-ar continua şi cu alăptarea până la vârsta de 2 ani, vieţile a mai mult de 1,5 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani ar fi salvate în fiecare an.”  (3)

În plus, lipsa alăptării are efecte şi în creşterea morbidităţii copiilor: probleme nutriţionale, infecţii, afecţiuni metabolice etc.

Astfel, rata alaptării poate fi folosită, alături de ceilalţi indicatori statistici, ca măsură a sănătăţii unei naţiuni.

2. Beneficiile alăptării

Alăptarea este recunoscută ca standardul de aur în ceea ce privește hrănirea sugarului și a copilului mic. Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecții (meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecții ale urechii sau infecții urinare), alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă și are și beneficii economice, atât pentru mamă, cât şi pentru sistemul de sănătate. (1)

Deşi majoritatea dintre noi ştie că alăptarea este cea mai bună, poate, de multe ori, nu ne dăm seama ce înseamnă acest lucru pentru sănătatea copiilor noştri dar şi a noastră, ca mame.

Dacă am afla de existenţa unui medicament care determină o creştere şi o dezvoltare optimă a copilului, care previne apariţia a numeroase boli acute şi cornice, dincolo de perioada în care-l  administrăm, nu am sta cât de puţin pe gânduri şi am merge să-l cumpărăm. Dar când vine vorba de alăptare este gratuit, şi, în plus, ajută şi la sănătatea mamei şi la stabilirea unei legături speciale, de ataşament, între ea şi copil.

Beneficiile pentru copil

Compoziţia unică a laptelui de mamă asigură nutrienţii ideali pentru creşterea şi dezvoltarea copilului, în special a creierului uman, mai ales în primul an de viaţă, un rol deosebit având acidul docohexaenoic, colesterolul şi taurina.

De asemenea, acuitatea vizuală se dezvoltă mult mai bine la copiii alăptaţi,atât la prematuri cât şi la cei la termen, faţă de cei de aceeaşi vârstă dar alimentaţi artificial. Compoziţia laptelui uman este un echilibru delicat între macronutrienţi şi micronutrienţi, fiecare în proporţia potrivită şi în interacţiunea cu ceilalţi componenţi asigurând o absorbţie optimă. Acest lucru nu poate fi egalat de nicio formulă de lapte. Alăptarea este cea care asigură o creştere şi dezvoltare optimă, previne apariţia malnutriţiei dar şi a obezităţii, majoritatea constituenţilor laptelui nefiind influenţaţi de alimentaţia mamei.

Alăptarea asigură securitatea alimentaţiei copiilor în primele şase luni de viaţă, maximizează resursele alimentare, atât datorită faptului că este regenerabilă cât şi datorită faptului că mâncarea care ar fi fost dată copilului este utilizată de alţi membrii ai familiei, lucru foarte important în zonele sarace. Producerea laptelui se face in funcţie de cerere, numai mamele extrem de malnutrite având o capacitate redusă de a produce lapte. (4)

Unul din cele mai importante beneficii ale alăptării asupra sănătăţii copiilor este datorat efectelor imunologice. Efectul protectiv al laptelui de mamă împotriva diverselor infecţii este cunoscut din anul 1892, când a apărut pentru prima dată în literatura medicală un articol despre protecţia pe care o oferă laptele diverselor specii, inclusiv omul, împotriva infecţiilor. Studiile arată că alăptarea protejează bebeluşii împotriva diareei, infecţiilor respiratorii şi otitei medii. Alăptarea exclusivă este asociată cu cea mai mică rată de îmbolnăvire, dar şi alimentaţia predominantă cu lapte de mama are efecte asupra scăderii ratei infecţiilor, astfel, laptele de mama, în orice cantitate ar fi, are efecte benefice asupra sănătăţii copilului.

Recomandările OMS sunt de a alăpta exclusiv 6 luni şi, apoi, de a continua alăptarea alături de o alimentaţie complementară corect introdusă până la vârsta de 2 ani şi peste.

Sistemul imunitar al nou-născuţilor este imatur la naştere. Există o adaptare rapidă la mediul extrauterin, la agenţii infecţioşi cu care vine în contact, însă sistemul imunitar continuă să se dezvolte până după vârsta de 2 ani. În toată această perioadă există o capacitate limitată de a răspunde eficient şi rapid la agenţii infecţiosi, ceea ce explică susceptibilitatea la infecţii. Pentru a completa această imaturitate imunologică a sugarilor şi copiilor mici, laptele de mamă conţine factori bioactivi, imunomodulatori (hormoni, proteine-lactoferin, lizozim, factori de creştere, neuropeptide, citokine, agenţi antiinflamatori, nucleotide), celule vii care au rolul de a completa şi de a stimula formarea sistemului imunologic. Dacă imunoglobulinele G, IgG, sunt transferate prin transport activ la nivelul placentei, IgA secretorii ajung la copil prin laptele de mamă şi asigură o protecţie a mucoasei tractului gastro-intestinal.

În ceea ce priveşte celulele vii din laptele de mamă, ele includ macrofage, limfocite, neutrofile, celule epiteliale , ajungând la 4000/mm cub. Celulele pot supravieţui mediului gastric, deoarece în timpul alăptării ph-ul gastric creşte de la 0,5 la 6 şi traversează peretele mucoasei intestinale. (5) Poate aceasta este una din explicaţiile faptului că în religia musulmană copiii alăptaţi de aceeaşi persoană, care nu este mama amândorura, sunt consideraţi fraţi şi nu se pot căsători. La fel cum transplantul renal de la mamă are o reuşită mai mare dacă se efectuează la copiii alăptaţi. (5,6)

Alăptarea influenţează colonizarea florei intestinale. Copiii alăptaţi au intestinul colonizat în mare parte cu Lactobacillus bifidus, în timp ce populaţia gram-negativă este foarte slab reprezentată. Numărul mare de bifidobacterii determină scăderea ph-ului intestinal, ceea ce previne dezvoltarea altor agenţi patogeni cum ar fi E.coli, Bacteroides, Shigella, Salmonella, vibrio cholerae, stafilococi, rotavirus, Campylobacter şi protozoare. În schimb, copiii alimentaţi artificial au o floră intestinală formată predominant din bacterii gram-negative şi Bacteroides, devenind mult mai susceptibili la apariţia infecţiilor intestinale.(5)

Diareea este principala cauză de moarte a copiilor din ţările subdezvoltate. Copiii sub vârsta de 2 ani care nu sunt alăptaţi au o probabilitate de 25 de ori mai mare de a muri datorită diareei decât copiii alăptaţi exclusiv. Continuarea alăptării în timpul episoadelor de diaree reduce deshidratarea, severitatea, durata episodului şi consecinţele negative, nutriţionale ale diareei.

În afara protecţiei faţă de infecţiile intestinale alăptarea are rol şi în scăderea incidenţei infecţiilor tractului respirator inferior, ale infecţiilor urinare şi ale sepsisului neonatal.

Alăptarea oferă protecţie şi în cazul virusurilor prin prezenţa anticorpilor specifici împotriva: poliovirus, coxsackievirus, echovirus, influenzavirus, reovirus, virusului sinciţial respirator (cea mai frecventă cauză de spitalizare în copilărie în ţările dezvoltate), rotavirus, rhinovirus şi a celor două virusuri leucemice.(5)

Datorită stimulării sistemului imunitar propriu, copiii alăptaţi au un răspuns imunologic mult mai bun faţă de vaccinuri.

În cazul copiilor bolnavi şi alăptaţi recuperarea are loc mult mai repede. Laptele matern este un aliment nutritiv, uşor de digerat. Chiar înaintea operaţiilor chirurgicale, alăptarea poate continua până la 2 ore înainte de operaţie şi cât mai curând după aceasta.

Pentru nou-născuţii prematuri, alăptarea are un rol protectiv faţă de dezvoltarea enterocolitei necrotizante, datorită leucocitelor care pot determina o transplantare naturală.(5)

Sindromul morţii subite apare mult mai rar la copiii alăptaţi, deşi nu este clar dacă acest lucru are legătură cu protecţia antiinfecţioasă pe care o oferă laptele de mamă.

Copiii alăptaţi sunt protejaţi împotriva rinitei alergice, dermatitei atopice şi astmului. Cei care au un risc mare de a dezvolta simptome alergice cum ar fi eczema şi astmul au o incidenţă şi severitate scăzută a simptomelor în primii ani de viaţă şi mai târziu în copilărie. O reducere semnificativă a riscului de astm cu debut în copilărie apare dacă copiii au fost alăptaţi exclusiv pentru cel puţin 4 luni.

În ceea ce priveşte afecţiunile cronice cu debut în copilărie, copiii alăptaţi au o incidenţă mult mai mică a diabetului insulino-dependent cu debut la vârste mici, a cancerelor, în special leucemia acută şi limfomul, a bolii celiace. În acelaşi mod alăptarea s-a dovedit a fi un factor protectiv sau a întârzia declanşarea afecţiunilor inflamatorii intestinale.

În afara beneficiilor din perioada copilariei, alăptarea contribuie la sănătatea organismului pe termen lung. Adulţii care au fost alăptaţi când erau copii au tensiune arterială mai mică, nivele ale colesterolului seric mai mici, au rate ale supraponderalităţii, obezităţii şi diabetului de tip 2 mai mici. Copiii care nu au fost alăptaţi pot avea probleme ortodontice, iar modificări ale anatomiei cavităţii bucale pot determina sindromul apneei in somn, ca adulţi.

Beneficii psihologice şi cognitive pentru copil

Copiii care au fost alăptaţi sunt mai maturi, au mai multă încredere în ei şi sunt mai asertivi decât cei alimentaţi artificial. Contactul apropiat şi de lungă durată cu mama ajută la stabilirea unei legături speciale. Privarea de acest contact matern are efecte devastatoare asupra dezvoltării emoţionale dar şi motorii a copiilor. În ciuda unui contact prelungit cu mama în primii ani de viaţă, copiii alăptaţi vor deveni mai independenţi ca adulţi, vor avea mai multă încredere în ei.

Alăptarea ajută la atingerea potenţialului maxim al fiecărui copil, atât fizic cât şi intelectual, copiii alăptaţi au un IQ mai mare decât cei alimentaţi artificial. (4)

Cunoscând toate aceste avantaje ale alăptării care se datorează unui conţinut unic de macro si micronutrienţi, copiii care nu sunt alăptaţi se constituie într-un grup de risc cu predispoziţii către a dezvolta infecţii complicate, către afecţiuni nutriţionale sau metabolice mai târziu, când vor deveni adulţi.

Beneficii pentru mame

Foarte puţine persoane nu cunosc beneficiile alăptării pentru copii, dar beneficiile pentru mame sunt de multe ori uitate sau necunoscute.

De la efectul oxitocinei asupra uterului până la beneficiile emoţionale, alăptarea dă multe motive mamei să fie fericită cu alegerea ei. Nu numai că va continua procesul natural început cu concepţia şi sarcina, dar are efecte pozitive pe termun scurt dar şi lung.

Dacă ar şti cât de importantă este alăptarea şi pentru sănătatea organismului lor, poate multe mame nu ar renunţa, mai ales în condiţiile în care pot crede multe mituri ca fiind adevarate. De exemplu: alăptarea spoliază organismul mamei de micronutrienţi, determină căderea parului etc. Când, de fapt, alăptarea ajută la îmbunătăţirea metabolismului organismului mamei pe o perioadă de timp care depăşeste perioada alăptării. Astfel, ajută la scăderea în greutate într-un ritm lent, dar constant, în condiţiile unei alimentaţii normale. Greutatea normală este menţinută cu mai multă uşurinţă, ratele obezitaţii mamelor care au alăptat scăzând considerabil.

Imediat după naştere, suptul repetat al nou-născutului eliberează oxitocină. Acest hormon are rol atât în excreţia laptelui (cunoscut ca reflexul de ejecţie a laptelui), dar produce şi contracţii uterine care ajută la involuţia uterului şi la o întoarcere mai rapidă la dimensiunile dinainte de sarcină şi previne apariţia hemoragiilor de la acest nivel.(7)

Atâta timp cât alăptarea are loc în absenţa formulei, altor mâncărele sau suzete, întoarcerea menstruaţiilor este întârziată. (5)

Mamele care alăptează sunt amenoreice pentru multe luni, media este de 14 luni, în cazul unei alimentaţii la sân nerestricţionate. Datorită acestui lucru se produce conservarea fierului în organismul mamei. Cantitatea de fier folosită în producerea laptelui este mult mai mică decât cea care este pierdută prin sângerările menstruale. Astfel, scade riscul anemiei feriprive la mamele care alăptează faţă de cele care nu alăptează. Cu cât mama alăptează o perioadă mai lungă de timp cu atât mai puternic este acest efect. Şi în momentul în care se reîntorc menstruaţiile, pierderea de sânge este mult mai mică decât dacă nu ar alăpta.

Alăptarea exclusivă este o metodă contraceptivă naturală (cu o protecţie de 98% în primele şase luni postpartum), foarte importantă în refacerea organismului mamei pentru a susţine o nouă sarcină şi în spaţierea sarcinilor. Spaţierea sarcinilor este foarte importantă pentru asigurarea supravieţuirii fiecărui copil, iar în zonele subdezvoltate în care accesul la facilităţile medicale este redus şi alte metode de contracepţie nu sunt accesibile, acest lucru este şi mai important.

În comparatie, la mamele care îşi hrănesc copiii artificial, menstruaţiile apar între 6 şi 8 săptămâni după naştere şi au nevoie să înceapă să folosească şi metode contraceptive. (7)

În afara efectelor pe termen scurt, alăptarea are şi beneficii asupra sănătăţii mamelor pe termen lung. Acestea includ îmbunătăţirea profilelor metabolice, scăderea riscului diferitelor forme de cancer şi beneficii psihologice.

Producerea laptelui este un proces metabolic activ care necesită între 200 şi 500 de calorii, pe zi, ceea ce echivalează cu 30 de ture de pişcină sau cu mersul pe bicicletă la deal timp de o ora.  Cu atât este mai important acest lucru în privinţa mamelor cu diabet gestaţional. După naştere mamele care alăptează au nivele mai scăzute ale glicemiei decât dacă nu ar alăpta. Pentru aceste femei scăderea în greutate poate însemna şi scăderea riscului de a dezvolta diabet mai târziu în viaţă.

Femeile cu diabet de tip I înainte de sarcină, au nevoie de mai puţină insulină în perioada în care alăptează, nivelul glicemiei este mai uşor controlat cu efecte adverse mai puţine.

Alături de scăderea în greutate şi de un control mai bun al glicemiei, mamele care alăptează au un profil lipidic cu creşterea nivelului HDL colesterolului, ceea ce se regăseşte în scăderea riscului bolilor cardiovasculare, mai ales că infarctele miocardice sunt principala cauză de deces la femei.

Deşi femeile folosesc şi calciul din oase pentru producerea laptelui, după ce nu mai alăptează femeile se întorc la densitatea osoasă dinainte de sarcină, sau chiar la o densitate osoasă mai bună. Pe termen lung, oasele femeilor care au alăptat sunt mai puternice şi acestea au risc mai mic de osteoporoză, în timp ce femeile care nu au alăptat au un risc mai mare de fracturi de bazin după menopauză.(7)

În acelaşi timp, reduce rata cancerului de sân, ovarian şi uterin. (1)

Acest lucru poate fi explicat de faptul că în absenţa alăptării există cicluri ovulatorii repetate şi o expunere la nivele mari de estrogen. În acelaşi timp alăptarea între 6 şi 24 de luni în timpul perioadei reproductive a unei femei reduce riscul cancerului de sân cu 11-25% .  Explicaţia poate fi legată de supresia ovulaţiei şi nivelele scăzute de estrogen, dar şi un efect local poate fi implicat, întrucât femeile care alăptau numai dintr-un sân aveau rate ale cancerului mai mari la sânul din care nu s-a alaptat. (7)

Astfel, alăptarea reduce riscul dezvoltării a trei din cele mai serioase afecţiuni: cancerele, afecţiunile cardiovasculare şi osteoporoza.

Faptul că eşti suficientă pentru alimentaţia copilului tău, că ai un copil sănătos care beneficiază de cea mai bună nutriţie ce îi va asigura o creşterea şi dezvoltare optimă, cât mai aproape de potenţialul maxim al copilului, faptul că nu te gândeşti la povara financiară a achiziţionării formulelor şi a tratării problemelor medicale au implicaţii majore în sănătatea emoţională a mamelor. Beneficiile emoţionale ale alăptării sunt cel mai greu de cuantificat, dar o mamă mulţumită şi fericită, are o relaţie specială cu copilul ei, o comunicare dincolo de cuvinte, care îi va afecta modul de interacţiune, educare al acestuia. Alăptarea leagă atât de mult mama de copilul ei, încât în momentul în care se efectuează imediat după naştere, scade dramatic rata abandonului.

În plus, se cunosc cazuri în care datorită unor greşeli din maternitate au fost schimbaţi copiii între ei. După câteva luni de zile şi-au dat seama de acest lucru şi, dacă în cazul copiilor nealăptaţi părinţii doreau să-i schimbe, părinţii care şi-au alăptat copiii nu au mai dorit acest lucru. (6)

Alegerea între a alăpta şi a alimenta artificial, care este mai degrabă văzută ca o preferinţă personală, ar trebui să fie o decizie informată având în vedere toate aspectele şi implicaţiile modalităţii de hrănire a copilului. Stresul de a te confrunta cu probleme medicale recurente sau pierderea legăturii unice care se dezvoltă în timpul alăptarii sunt, de obicei, omise din procesul decizional al alegerii alimentaţiei copilului.

Alăptarea este mult mai mult decât asigurarea nutriţiei optime şi protecţiei împotriva bolilor datorate laptelui matern. Alăptarea determină o interacţiune unică între copil şi mamă, o apropiere mult mai mare, piele pe piele. Dacă mamele care practică alăptarea la cerere, nerestricţionată au contact cu copilul lor 75% din timp în primele luni de viaţă, prin alimentaţia artificială contactul este mult mai redus, cel mai frecvent de 25%. (5)

Copilul care suge la sânul mamei produce un mediu hormonal special pentru aceasta. Prolactina, hormonul implicat în producerea laptelui, produce o stare de calm la mame. Mamele care alăptează au un răspuns mai puţin intens la adrenalină. Sunt însă puţine mame care se bucură de efectele relaxante ale alăptării datorită influenţelor şi presiunilor celor din familie sau din societate, care de la întrebări legate de calitatea laptelui până la brutalizarea verbală a celor ce alăptează în public, creează un mediu ostil alăptării. Este dreptul copilului de a fi alăptat, dar câte persoane nu intervin în relaţia mamă-copil, fără să-şi dea seama cu remarci ironice.

Perioada de maternitate este o perioadă plină de emoţii. Baby blues apar foarte frecvent şi sunt exacerbaţi de lipsa de suport şi sentimentul izolării. În ceea ce priveşte mamele cu depresie, acestea au nevoie de tratament la fel ca şi cele care nu alăptează. Pornind de la faptul că medicaţia poate trece în lapte, unele cadre medicale recomandă înţărcarea, când există şi medicamente sigure şi când continuarea alăptării are efecte pozitive asupra mamei, aceasta simţind că face tot ce-i mai bine pentru copilul ei. Altfel, sentimentul de vinovăţie şi de culpabilitatea poate adânci depresia. (7)

În mod clar, alăptarea are efecte benefice asupra sănătăţii mamei atât fizice cât şi emoţionale. Şi totuşi, multe mame decid să alăpteze în funcţie numai de beneficiile aduse copilului. Alăptarea, în contextul unei societăţi în care alimentaţia artificială tinde să devină regula este văzută ca neconvenabilă si incomodă. De multe ori, mamele văd alăptarea ca ceva ce trebuie să îndure pentru sănătatea copilului, dar vinovăţia lor este uşor eliminată de persoane care spun că, copilul se va descurca la fel de bine şi alimentat artificial.(7)

Dacă ar şti de beneficiile atât asupra copilului dar şi asupra sănătăţii lor, multe mame nu ar mai renunţa. În plus, dacă ar avea acces la specialişti problemele legate de alăptare ar fi prevenite şi atunci ar putea deveni una din cele mai frumoase experienţe din viaţa mamei şi a copilului. Faptul că cei care au fost alăptaţi îşi vor aminti crâmpeie din aceste momente de beatitudine şi vor înţelege rolul alăptării mai târziu când vor deveni şi ei adulţi, face ca să promoveze acest tip de alimentaţie naturală, atat de benefică rasei umane, care ne-a şi făcut să dăinuim atâta timp pe pământ. (5)

Beneficiile pentru societate şi mediu

În cazul femeilor care se întorc la servici şi continuă să alăpteze, programul de muncă este redus cu 2 ore necesare pentru pauzele de alăptat, fie că se duce la copil sau că se mulge în această perioadă. Mama trebuie să informeze angajatorul de situaţia ei, că-şi alăptează copilul şi va beneficia de modificările de program. Angajatorii care respectă aceste drepturi ale femeii ce alăptează au înţeles rolul mamei, importanţa alăptării atât în echilibrul emoţional al mamei care va influenţa şi productivitatea ei la locul de muncă, dar şi faptul că un copil sănătos şi o mamă sănătoasă înseamnă mai puţine zile de concediu medical şi, per total, mai puţine costuri şi pentru companie.

Alăptarea nu risipeşte resursele şi nu poluează. Este o resursă renegerabilă care un necesită ambalaj, tansport sau să aibe probleme de degradare.(4)

de Mihaela Niţă

Bibliografie:

1.  http://www.unicef.ro/media/declaratie-edmond-mcloughney-reprezentant-unicef-in-romania-in-anticiparea-saptamanii-mondiale-a-alaptarii/

2. http://www.napocanews.ro/2012/11/romania-este-in-topul-european-al-mortalitatii-infantile.html

3. http://www.who.int/mediacentre/news/notes/2010/breastfeeding_20100730/en/

4. http://www.linkagesproject.org/technical/bf_benefits.php

5. Breastfeeding, a guide for the medical profesion, ediţia a şasea, Ruth Lawrence, Robert Lawrence, Editura Elsevier Mosby, pg. 174-181, pg. 209, pg. 200-203

6. Politics of breastfeeding, when breasts are bad for business, Gabrielle Palmer, ediţia a treia.

7. A Well-Kept Secret, Breastfeeding’s Benefits to Mothers, Alicia Dermer, MD, IBCLC, Old Bridge NJ USA, New Beginnings, Vol. 18 No. 4, July-August 2001, pg. 124-127.

1 Comment

  1. Mara said,

    May 14, 2014 at 2:42 pm

    Buna Mihaela, interesant articol, eu l-am alaptat pe micutul meu la san si bien am facut, acum creste mare si voinic.
    Facuse mititelu o dermatita atopica si inca ma lupt cu ea…


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: