Alăptarea mai mult decât laptele de mamă

Image

De multe ori ne referim la alăptare doar prin prisma hranei pe care copiii o primesc.

Această viziune este limitată şi ne face să scăpăm din vedere multe alte lucruri, mai subtile, dar la fel de importante.

Ştim că alăptarea are efecte asupra sănătăţii mamei şi a copilului pe termen lung şi scurt, dar foate puţini ştim sau conştientizăm faptul că alăptarea este mai mult decât o metodă de alimentare.

Alăptarea înseamnă confort, siguranţă, mediu ideal de dezvoltare psihică şi emoţională.

Nou-născutul vede la o distanţă de 20-30 de cm, exact distanţa dintre faţa mamei şi sân. Astfel, bebeluşul studiază faţa mamei, o recunoaşte, îi imită mimica, stimulând învăţarea emoţională şi socială. De multe ori dăm mai multă importanţă jucăriilor pe care le cumpărăm, mobilierului din cameră etc, dar, de fapt, bebeluşul învaţă cele mai multe lucruri de la masa sa, privind-o, iar cel mai bun moment pentru asta este în timpul alăptării.

Mama îşi poate da sânul cu dezinteres, cu o ţigară într-o mână, o revistă în cealaltă. Însă, mama îşi poate da şi chipul privind copilul, asteptând şi ca el s-o privească şi absorbind privirea lui atentă. Astfel, mama îi oferă copilului un aliment psihic, unic.

Creierele copiilor se dezvoltă în funcţie de câtă dragoste primesc. Afecţiunea părinţilor sau a celor care îi îngrijesc şi modul în care aceştia răspund la nevoile lor  le determină dezvoltarea. Părţile creierului care influenţează relaţiile sociale şi emoţionale nu se dezvoltă automat, ci în funcţie de modul în care copilul este îngrijit.

“Dragostea facilitează o explozie masivă de conexiuni în această parte a creierului între 6  şi 12 luni. Neglijarea în această perioadă poate determina o reducere importantă a cortexului prefrontal ”, spune Sue Gerhardt în cartea sa “De ce dragostea contează” (why love matters). Cortexul prefrontal este zona creierului responsabilă de partea socială şi emoţională. Copiii abandonaţi au lipsuri în aceste zone corticale, încât, pentru părinţii adoptivi, este, de multe ori, dificil să se ataşeze şi să iubească aceşti copii care sunt incapabili să interacţioneze emoţional cu o altă fiinţă.

În alăptare, contactul între mamă şi copil este mai mare, masa durează mai mult. În plus, sunt perioade în care acesta nu suge ca să se alimenteze, ci suge pentru confort. În schimb, la alimentaţia artificială, masa durează mai puţin, laptele curge mai repede, constant, nu cu ritmuri diferite, astfel că, de multe ori, pentru a-şi satisface nevoia de confort, bebeluşii devin dependenţi de suzetă sau îşi sug degetul.

În plus, studiile EEG (ale activităţii cerebrale) arată că la copiii alăptaţi activitatea cerebrală este crescută în ariile corticale care se ocupă de atenţie şi vigilenţă şi în ariile care se ocupă de ciclurile somn/trezire. Ca o consecinţă sindromul morţii subite apare de cinci ori mai rar la copiii alăptaţi.

Alăptarea este importantă şi pentru sentimentul de siguranţă atunci când copiii se află în medii străine, înconjuraţi de oameni necunoscuţi, deşi, frecvent, tocmai în aceste situaţii alăptarea este descurajată de societate.

Alăptarea este importantă şi pentru reducerea durerii, când copiii sunt bolnavi, în timpul procedurilor medicale sau a erupţiilor dentare.

În avalanşa unor informaţii noi legate de somnul copiilor se neglijează sau pune la îndoială importanţa alăptarii pentru inducerea somnului, aceasta fiind o metodă naturală datorită hormonilor care stimulează relaxarea, dar şi datorită sentimentelor de căldură, siguranţă, puse în legătură cu efortul de supt şi senzaţia de saţietate.

Alăptarea şi contactul piele-pe-piele determină eliberarea unor cantităţi mari de oxitocină cu beneficii în stabilirea ataşamentului, a relaţiilor familiale strânse, precum şi beneficii fizice: scăderea pulsului, a presiunii arteriale ceea ce determină artere mai sănătoase de-a lungul vieţii şi reducerea severităţii reacţiilor la stres.

Astfel, alăptarea are beneficii dincolo de cele care ţin strict de nutriţie.

Pentru dr. pedopsihiatru Delassus, părintele maternologiei, autorul cărţii “Le sens de la maternité”, alăptarea nu este o chestiune de nutriţie, ci de legătură, un act de importanţă capitală. Tot el spune că alăptarea are trei faze: absorbţia, dialogul, reveria. Dacă la începutul suptului principala nevoie este de satisfacere a setei şi a foamei, ulterior foarte important este dialogul cu mama: privirile se întrepătrund şi începe perioada de dialog, susţinând ideea alăptarii ca aliment psihic pentru bebeluş. Iar la sfârşit, bebeluşul este pregătit să descopere lumea.

În concluzie, alăptarea este prima experienţă de iubire pe care o cunoaşte bebeluşul – una care funcţionează în ambele sensuri.

Toate aceste informaţii atât de importante şi, de multe ori, neglijate, le folosesc pentru introducerea viitoarelor mame în atmosfera maternităţii lor (prin cursurile pe care le susţin) şi pentru creşterea sănătoasă a copiilor din punct de vedere fizic, psihic şi emoţional (prin urmărirea periodică a bebeluşului, prin consultaţii/consiliere), astfel încât, rolul de mamă capătă rezonanţe speciale.

 de Mihaela Niţă, medic pediatru, doctorand, consultant în lactaţie certificat internaţional, IBCLC, membru ILCA, absolventă a seminarului de maternologie Versailles, 2012, trainer certificat ANC

 

Sursa imagine: http://www.mrsmummymilk.blogspot.com

Advertisements

Rezumat Săptămâna Internaţională a Alăptării

Pentru al cincilea an, sărbătorim în România Săptămâna Internaţională a Alăptării.

deschidereÎn cinstea acestei sărbători, Mihaela Niţă, doctorand, medic pediatru, IBCLC şi Eugenia Dobrescu, Managing Mother la Mamagazin.ro si Diversificare.ro au organizat evenimentul “Sprijinirea Alăptării: Aproape de mame”.

Evenimentul a avut loc în data de 7 august 2013, în cadrul Amfiteatrului Mare al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, Bucureşti.

Prin acest eveniment, organizatorii şi-au propus, fiind chiar în ultima zi a săptămânii, să reunească specialişti în alăptare, cadre medicale implicate în procesul alăptării (specialişti în maternologie, medici homeopaţi, psihologi, medici pediatri), mame cu experienţe deosebite, un reprezentant al unei maternităţi private din Bucureşti şi un maratonist.

Tema acestui an şi tema evenimentului a fost “Sprijinirea Alăptării: Aproape de mame”. Scopul principal a fost acela de conştientizare a rolulului pe care fiecare dintre noi îl are în sprijinirea mamelor ce alăptează.

În deschidere, dr. Mihaela Niţă a făcut o scurtă introducere legată de tema acestui an şi istoricul acestei sărbători, trăgând încă o dată un semnal de alarmă referitor la rata mică a alăptării exclusive din România, de doar 12,6%.

Apoi, Sorana Mureşan, consultant în alăptare certificat internaţional, IBCLC, preşedinte al Asociaţiei ProMama, a vorbit despre rolul specialiştilor în alăptare în sprijinirea mamelor, posibilitatea relactării, exemplificând chiar cu propria experienţă.

Sorana Muresan

Maria Băluţă, mamă care alăptează în tandem 2 copii, consilier în alăptare şi mamă antreprenoare la Perne de Alăptat, a vorbit despre prima experienţă din viaţa de consilier redând audienţei feedback-ul primit după mai bine de 1 an din partea mămicii consiliate care încă îşi alăptează bebeluşul.

maria-baluta

Doamna Daniela Marincaş, medic pediatru homeopat, director al Asociaţiei Franco-Române Bebe Bienvenu, ne-a introdus în lumea maternologiei şi a punctat rolul pe care maternologia îl are în stabilirea unei relaţii de ataşament între mamă şi bebeluşul ei. Totodată a detaliat cum, prin studierea modului de alimentaţie, se pot diagnostica diferitele dificultăţi materne. În plus, şi specialiştii în alăptare pot avea nevoie de ajutor specializat pentru a evita încărcătura emoţională din timpul şedinţelor de consiliere.

daniela-marincas

Mihaela Niţă, medic pediatru, consultant în alăptare certificat internaţional, IBCLC, membru ILCA şi absolventă a seminarului de maternologie de la Versailles, a explicat cum 3 domenii diferite se integrează perfect în înţelegerea dinamicii relaţiei mamă-bebeluş pentru o creştere fizică şi psihică optimă. Alăptarea are beneficii care încă sunt studiate, şi depăşesc aşteptările noastre, cu implicaţii deosebite, ceea ce ne explică de ce specia umană a rezistat milioane de ani pe acest pământ.

Trainer certificat, Mihaela, integrează şi face accesibile toate aceste informaţii în cursurile pentru viitorii sau actualii părinţi, încât rolul de părinte şi implicaţiile lui să fie înţelese şi asumate de fiecare dintre noi .

Mihaela Nita

Doamna Angela Dinu, coordonator al Maternităţii Medicover, ne-a împărtăşit din experienţa personală, ca mamă, şi a subliniat importanţa informaţiilor şi a specialiştilor în încurajarea alăptării.

În plus, ne-a prezentat proiectele şi eforturile făcute în cadrul maternităţii pentru a veni în întâmpinarea mamelor pentru sprijinirea alăptării. Ne-a transmis un mesaj personal, cald şi plin de emoţii.

angela-dinujpg

Eugenia Dobrescu, Managing Mother la Mamagazin.ro, mamă a doi copii alăptaţi, ne-a prezentat rolul şi importanţa implicării taţilor. Alăptarea este un efort de echipă, iar sprijinul acordat de taţi partenerelor lor este, de multe ori, cel care face diferenţa între un succes sau insucces.

Eugenia Dobrescu, Managing Mother Mamagazin.ro, Diversificare.ro

Pentru a da exemple concrete despre modurile în care taţii pot fi parteneri activi ai alăptării, Eugenia a oferit participanţilor din sală un material special adresat lor, punctând  inclusiv posibilitatea taţilor de a hrăni bebeluşul cu lapte matern atunci când mama nu este alături de cel mic. Mamagazin.ro este unic importantor şi distribuitor al produselor de alăptare Ameda, produse inspirate de mame, cu mai bine de 70 de ani în urmă, şi create pentru a încuraja şi sprijini mamele în dorinţa lor de a alăpta şi în situaţii speciale.

eugenia1pentru tatici

Sabin Gîlceavă, tată implicat în proiecte sociale ne-a povestit cum a început să alerge, cum a perseverat şi a reuşit să-şi depăşească limitele şi cum, alergând, a susţinut proiecte dedicate copiilor, ieşind din starea de indiferenţă. Ceea ce îşi propune să facă pe 8 septembrie 2013, prin participarea la Transmaraton (maraton pe Transfăgărăşan) este asemănător cu ceea ce ne propunem noi, oamenii implicaţi în alăptare pentru creşterea ratei alăptării din România. El va alerga pentru a strânge fonduri în proiectul Pădurea Copiilor (plantarea şi îngrijirea unui copac pentru fiecare nou-născut din România), un proiect minunat în care sperăm să se implice cât mai multe persoane interesate de viitorul copiilor noştri, prin donaţii pe site-ul special creat, http://www.transmaraton.org.

Sabin GilceavaApoi a urmat o scurtă pauză în care participanţii au putut să se cunoască, să descopere valori şi interese comune. Tot în pauză am invitat participanţii să se înscrie la tombolă.

Mame Inscriere Concurs

pauza+inscr+concurs

A doua parte a evenimentului a început cu prezentarea doamnei doctor Genţiana Ciubuc medic homeopat, care ne-a explicat principiile homeopatiei şi modul în care aceasta funcţionează şi ne poate ajuta pe fiecare dintre noi, chiar şi în timpul sarcinii şi a perioadei în care mamele alăptează.

Gentiana Ciubuc

Apoi a urmat Ioana Agachi, psihoterapeut centrat pe persoană şi trainer în ateliere pentru părinţi, în cadrul Eu Părinte Ghemotoc (http://euparinteghemotoc.blogspot.ro/), ne-a prezentat modul minunat în care se realizează ataşamentul între mamă şi bebeluş. Totodată a exemplificat mamelor cum situaţiile dificile  pot fi depăşite cu ajutor specializat, alăptarea continuându-şi drumul.

Ioana Agachi

Aniela Petreanu, mamă devotată şi actriţă, ne-a povestit experienţa proprie şi modul în care noul rol de mamă a făcut-o să-şi schimbe aspectele vieţii ei: locuinţa, alimentarea, dar şi preocupările, propunându-şi un nou drum profesional în care să fie alături de mamele şi viitoarele mame.

Aniela Petreanu

Codruţa Brustur, reprezentantă La Leche League, a prezentat organizaţia din care face parte şi cum pot veni în întâmpinarea mamelor care alăptează prin consiliere, întâlniri periodice. Mesajul principal transmis mamelor prezente a fost acela că trebuie să aibe încredere în ele şi că uneori e nevoie doar de un mesaj de asigurare că fac lucrurile bine.

Codruta Brustur

Evenimentul a fost încheiat de prezentarea Dr. Ilinca Tudose-Tranulis, medic pediatru, consultant în alăptare certificat internaţional, IBCLC, reprezentanta Clinicii de Alăptare, care ne-a descris drumul de la laptele praf la alăptarea exclusivă atât teoretic, cât şi prin prezentarea unui caz clinic.

Ilinca Tudose-Tranulis

După ce s-au încheiat toate prezentările, am fost plăcut impresionate să vedem sala amfiteatrului încă plină, iar cu ajutorul unor fetiţe tare drăgălaşe am început extragerea premiilor.extragere premii

Au fost multe premii oferite de partenerii noştri şi le mulţumim în numele câştigătorilor că au fost alături de noi la acest eveniment.

Am încheiat în jurul orei 21:00 cu o emoţie care a vibrat în noi mult timp apoi şi ne-a asigurat că de la acest eveniment fiecare participant a plecat acasă cu un mesaj important pentru el.

sfarsit-eu

Mulţumim în primul rând participanţilor – mămici/viitoare mămici, bebeluşi, tătici, dar şi bunici, care au asistat la întregul program şi sperăm că le-am fost utili în demersul nostru. Dacă aveţi sugestii, întrebări, nevoie de informaţii vă stăm la dispoziţie.

Mulţumim sponsorilor pentru rapiditatea şi implicarea cu care ne-au răspuns: Aqua Carpatica, Custom Paper Design, Maternitatea Medicover.

Mulţumim partenerilor:

Olla Floral Art, Lilebuba Deion Photography, Omedia, Trend Consult Group, Perne de alaptat, Euparinteghemotoc, HipHip.ro, Maya Store.ro, Urbankid.ro, Ilio.ro, Magia Florilor, Bebelu.ro, Pufu Shop, Clinica de alaptare, Asociatia ProMama, Mamica Activa, Mami, Mamica de azi, Asociatia BebeBienvenue – maternologia.ro, Easiea.ro, Melc-codobelc.ro, GoKid.ro, Sfatulmamicilor.ro

Ne propunem ca această experienţă să stea la baza altor proiecte frumoase dedicate alăptării şi, cu siguranţă, vă vom ţine la curent în legătură cu ele.

Mulţumim tuturor!

Alaptarea conteaza

Alaptarea conteazaSummary: Taking into account the fact that Romania has the smallest breastfeeding rate in the European Union, knowing the advantages that lactation has for the infant’s and the mother’s health, on the short term but also on the long term, is extremely important.

Rezumat: În momentul în care rata alăptării în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, cunoaşterea avantajelor pe care alăptarea le are asupra sănătaţiii mamei şi a copilului, pe termen scurt şi lung, sunt deosebit de importante.

1. Situaţia din România

La nivel global şi european rata alăptării este în creştere, pe când în România, rata alăptării exclusive a scăzut la 12,6%. În comparație, următoarea cea mai mică rată de alăptare exclusivă din Europa este de 53%, în Irlanda. În țările nordice rata alăptării exclusive se cifrează în jurul valorilor de 89-94%. (1)

În acelaşi sens, rata mortalităţii infantile în România este în continuare de peste două ori mai mare faţă de media europeană de 4,1 la mie, deşi, în ultimele decenii, numărul deceselor înregistrate la nivel naţional a scăzut semnificativ de la 26,9 (in 1990) la 9,5 la o mie de nou-născuţi vii. (2)

Aceste două realităţi nu sunt întâmplătoare.

Alegerea între a alăpta şi a hrăni cu alţi substituenţi ai laptelui matern este, în unele situaţii, alegerea între sănătate şi boală, dar, în alte situaţii, este chiar alegerea între viaţă şi moarte.

“Este estimat că în jur de 35% dintre sugarii între 0 şi 6 luni sunt alăptaţi exclusiv la nivel mondial”, spune Dr. Elizabeth Mason, Director al Department of Maternal, Newborn, Child and Adolescent Health and Development, din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. “Dar dacă toţi sugarii şi copiii mici ar fi fost alăptaţi exclusiv în primele şase luni de viaţă apoi alături de o alimentaţie complementară nutritivă s-ar continua şi cu alăptarea până la vârsta de 2 ani, vieţile a mai mult de 1,5 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani ar fi salvate în fiecare an.”  (3)

În plus, lipsa alăptării are efecte şi în creşterea morbidităţii copiilor: probleme nutriţionale, infecţii, afecţiuni metabolice etc.

Astfel, rata alaptării poate fi folosită, alături de ceilalţi indicatori statistici, ca măsură a sănătăţii unei naţiuni.

2. Beneficiile alăptării

Alăptarea este recunoscută ca standardul de aur în ceea ce privește hrănirea sugarului și a copilului mic. Pe lângă faptul că reduce riscurile apariţiei multor infecții (meningite, infecţii respiratorii, digestive, infecții ale urechii sau infecții urinare), alăptarea asigură o dezvoltare emoţională armonioasă și are și beneficii economice, atât pentru mamă, cât şi pentru sistemul de sănătate. (1)

Deşi majoritatea dintre noi ştie că alăptarea este cea mai bună, poate, de multe ori, nu ne dăm seama ce înseamnă acest lucru pentru sănătatea copiilor noştri dar şi a noastră, ca mame.

Dacă am afla de existenţa unui medicament care determină o creştere şi o dezvoltare optimă a copilului, care previne apariţia a numeroase boli acute şi cornice, dincolo de perioada în care-l  administrăm, nu am sta cât de puţin pe gânduri şi am merge să-l cumpărăm. Dar când vine vorba de alăptare este gratuit, şi, în plus, ajută şi la sănătatea mamei şi la stabilirea unei legături speciale, de ataşament, între ea şi copil.

Beneficiile pentru copil

Compoziţia unică a laptelui de mamă asigură nutrienţii ideali pentru creşterea şi dezvoltarea copilului, în special a creierului uman, mai ales în primul an de viaţă, un rol deosebit având acidul docohexaenoic, colesterolul şi taurina.

De asemenea, acuitatea vizuală se dezvoltă mult mai bine la copiii alăptaţi,atât la prematuri cât şi la cei la termen, faţă de cei de aceeaşi vârstă dar alimentaţi artificial. Compoziţia laptelui uman este un echilibru delicat între macronutrienţi şi micronutrienţi, fiecare în proporţia potrivită şi în interacţiunea cu ceilalţi componenţi asigurând o absorbţie optimă. Acest lucru nu poate fi egalat de nicio formulă de lapte. Alăptarea este cea care asigură o creştere şi dezvoltare optimă, previne apariţia malnutriţiei dar şi a obezităţii, majoritatea constituenţilor laptelui nefiind influenţaţi de alimentaţia mamei.

Alăptarea asigură securitatea alimentaţiei copiilor în primele şase luni de viaţă, maximizează resursele alimentare, atât datorită faptului că este regenerabilă cât şi datorită faptului că mâncarea care ar fi fost dată copilului este utilizată de alţi membrii ai familiei, lucru foarte important în zonele sarace. Producerea laptelui se face in funcţie de cerere, numai mamele extrem de malnutrite având o capacitate redusă de a produce lapte. (4)

Unul din cele mai importante beneficii ale alăptării asupra sănătăţii copiilor este datorat efectelor imunologice. Efectul protectiv al laptelui de mamă împotriva diverselor infecţii este cunoscut din anul 1892, când a apărut pentru prima dată în literatura medicală un articol despre protecţia pe care o oferă laptele diverselor specii, inclusiv omul, împotriva infecţiilor. Studiile arată că alăptarea protejează bebeluşii împotriva diareei, infecţiilor respiratorii şi otitei medii. Alăptarea exclusivă este asociată cu cea mai mică rată de îmbolnăvire, dar şi alimentaţia predominantă cu lapte de mama are efecte asupra scăderii ratei infecţiilor, astfel, laptele de mama, în orice cantitate ar fi, are efecte benefice asupra sănătăţii copilului.

Recomandările OMS sunt de a alăpta exclusiv 6 luni şi, apoi, de a continua alăptarea alături de o alimentaţie complementară corect introdusă până la vârsta de 2 ani şi peste.

Sistemul imunitar al nou-născuţilor este imatur la naştere. Există o adaptare rapidă la mediul extrauterin, la agenţii infecţioşi cu care vine în contact, însă sistemul imunitar continuă să se dezvolte până după vârsta de 2 ani. În toată această perioadă există o capacitate limitată de a răspunde eficient şi rapid la agenţii infecţiosi, ceea ce explică susceptibilitatea la infecţii. Pentru a completa această imaturitate imunologică a sugarilor şi copiilor mici, laptele de mamă conţine factori bioactivi, imunomodulatori (hormoni, proteine-lactoferin, lizozim, factori de creştere, neuropeptide, citokine, agenţi antiinflamatori, nucleotide), celule vii care au rolul de a completa şi de a stimula formarea sistemului imunologic. Dacă imunoglobulinele G, IgG, sunt transferate prin transport activ la nivelul placentei, IgA secretorii ajung la copil prin laptele de mamă şi asigură o protecţie a mucoasei tractului gastro-intestinal.

În ceea ce priveşte celulele vii din laptele de mamă, ele includ macrofage, limfocite, neutrofile, celule epiteliale , ajungând la 4000/mm cub. Celulele pot supravieţui mediului gastric, deoarece în timpul alăptării ph-ul gastric creşte de la 0,5 la 6 şi traversează peretele mucoasei intestinale. (5) Poate aceasta este una din explicaţiile faptului că în religia musulmană copiii alăptaţi de aceeaşi persoană, care nu este mama amândorura, sunt consideraţi fraţi şi nu se pot căsători. La fel cum transplantul renal de la mamă are o reuşită mai mare dacă se efectuează la copiii alăptaţi. (5,6)

Alăptarea influenţează colonizarea florei intestinale. Copiii alăptaţi au intestinul colonizat în mare parte cu Lactobacillus bifidus, în timp ce populaţia gram-negativă este foarte slab reprezentată. Numărul mare de bifidobacterii determină scăderea ph-ului intestinal, ceea ce previne dezvoltarea altor agenţi patogeni cum ar fi E.coli, Bacteroides, Shigella, Salmonella, vibrio cholerae, stafilococi, rotavirus, Campylobacter şi protozoare. În schimb, copiii alimentaţi artificial au o floră intestinală formată predominant din bacterii gram-negative şi Bacteroides, devenind mult mai susceptibili la apariţia infecţiilor intestinale.(5)

Diareea este principala cauză de moarte a copiilor din ţările subdezvoltate. Copiii sub vârsta de 2 ani care nu sunt alăptaţi au o probabilitate de 25 de ori mai mare de a muri datorită diareei decât copiii alăptaţi exclusiv. Continuarea alăptării în timpul episoadelor de diaree reduce deshidratarea, severitatea, durata episodului şi consecinţele negative, nutriţionale ale diareei.

În afara protecţiei faţă de infecţiile intestinale alăptarea are rol şi în scăderea incidenţei infecţiilor tractului respirator inferior, ale infecţiilor urinare şi ale sepsisului neonatal.

Alăptarea oferă protecţie şi în cazul virusurilor prin prezenţa anticorpilor specifici împotriva: poliovirus, coxsackievirus, echovirus, influenzavirus, reovirus, virusului sinciţial respirator (cea mai frecventă cauză de spitalizare în copilărie în ţările dezvoltate), rotavirus, rhinovirus şi a celor două virusuri leucemice.(5)

Datorită stimulării sistemului imunitar propriu, copiii alăptaţi au un răspuns imunologic mult mai bun faţă de vaccinuri.

În cazul copiilor bolnavi şi alăptaţi recuperarea are loc mult mai repede. Laptele matern este un aliment nutritiv, uşor de digerat. Chiar înaintea operaţiilor chirurgicale, alăptarea poate continua până la 2 ore înainte de operaţie şi cât mai curând după aceasta.

Pentru nou-născuţii prematuri, alăptarea are un rol protectiv faţă de dezvoltarea enterocolitei necrotizante, datorită leucocitelor care pot determina o transplantare naturală.(5)

Sindromul morţii subite apare mult mai rar la copiii alăptaţi, deşi nu este clar dacă acest lucru are legătură cu protecţia antiinfecţioasă pe care o oferă laptele de mamă.

Copiii alăptaţi sunt protejaţi împotriva rinitei alergice, dermatitei atopice şi astmului. Cei care au un risc mare de a dezvolta simptome alergice cum ar fi eczema şi astmul au o incidenţă şi severitate scăzută a simptomelor în primii ani de viaţă şi mai târziu în copilărie. O reducere semnificativă a riscului de astm cu debut în copilărie apare dacă copiii au fost alăptaţi exclusiv pentru cel puţin 4 luni.

În ceea ce priveşte afecţiunile cronice cu debut în copilărie, copiii alăptaţi au o incidenţă mult mai mică a diabetului insulino-dependent cu debut la vârste mici, a cancerelor, în special leucemia acută şi limfomul, a bolii celiace. În acelaşi mod alăptarea s-a dovedit a fi un factor protectiv sau a întârzia declanşarea afecţiunilor inflamatorii intestinale.

În afara beneficiilor din perioada copilariei, alăptarea contribuie la sănătatea organismului pe termen lung. Adulţii care au fost alăptaţi când erau copii au tensiune arterială mai mică, nivele ale colesterolului seric mai mici, au rate ale supraponderalităţii, obezităţii şi diabetului de tip 2 mai mici. Copiii care nu au fost alăptaţi pot avea probleme ortodontice, iar modificări ale anatomiei cavităţii bucale pot determina sindromul apneei in somn, ca adulţi.

Beneficii psihologice şi cognitive pentru copil

Copiii care au fost alăptaţi sunt mai maturi, au mai multă încredere în ei şi sunt mai asertivi decât cei alimentaţi artificial. Contactul apropiat şi de lungă durată cu mama ajută la stabilirea unei legături speciale. Privarea de acest contact matern are efecte devastatoare asupra dezvoltării emoţionale dar şi motorii a copiilor. În ciuda unui contact prelungit cu mama în primii ani de viaţă, copiii alăptaţi vor deveni mai independenţi ca adulţi, vor avea mai multă încredere în ei.

Alăptarea ajută la atingerea potenţialului maxim al fiecărui copil, atât fizic cât şi intelectual, copiii alăptaţi au un IQ mai mare decât cei alimentaţi artificial. (4)

Cunoscând toate aceste avantaje ale alăptării care se datorează unui conţinut unic de macro si micronutrienţi, copiii care nu sunt alăptaţi se constituie într-un grup de risc cu predispoziţii către a dezvolta infecţii complicate, către afecţiuni nutriţionale sau metabolice mai târziu, când vor deveni adulţi.

Beneficii pentru mame

Foarte puţine persoane nu cunosc beneficiile alăptării pentru copii, dar beneficiile pentru mame sunt de multe ori uitate sau necunoscute.

De la efectul oxitocinei asupra uterului până la beneficiile emoţionale, alăptarea dă multe motive mamei să fie fericită cu alegerea ei. Nu numai că va continua procesul natural început cu concepţia şi sarcina, dar are efecte pozitive pe termun scurt dar şi lung.

Dacă ar şti cât de importantă este alăptarea şi pentru sănătatea organismului lor, poate multe mame nu ar renunţa, mai ales în condiţiile în care pot crede multe mituri ca fiind adevarate. De exemplu: alăptarea spoliază organismul mamei de micronutrienţi, determină căderea parului etc. Când, de fapt, alăptarea ajută la îmbunătăţirea metabolismului organismului mamei pe o perioadă de timp care depăşeste perioada alăptării. Astfel, ajută la scăderea în greutate într-un ritm lent, dar constant, în condiţiile unei alimentaţii normale. Greutatea normală este menţinută cu mai multă uşurinţă, ratele obezitaţii mamelor care au alăptat scăzând considerabil.

Imediat după naştere, suptul repetat al nou-născutului eliberează oxitocină. Acest hormon are rol atât în excreţia laptelui (cunoscut ca reflexul de ejecţie a laptelui), dar produce şi contracţii uterine care ajută la involuţia uterului şi la o întoarcere mai rapidă la dimensiunile dinainte de sarcină şi previne apariţia hemoragiilor de la acest nivel.(7)

Atâta timp cât alăptarea are loc în absenţa formulei, altor mâncărele sau suzete, întoarcerea menstruaţiilor este întârziată. (5)

Mamele care alăptează sunt amenoreice pentru multe luni, media este de 14 luni, în cazul unei alimentaţii la sân nerestricţionate. Datorită acestui lucru se produce conservarea fierului în organismul mamei. Cantitatea de fier folosită în producerea laptelui este mult mai mică decât cea care este pierdută prin sângerările menstruale. Astfel, scade riscul anemiei feriprive la mamele care alăptează faţă de cele care nu alăptează. Cu cât mama alăptează o perioadă mai lungă de timp cu atât mai puternic este acest efect. Şi în momentul în care se reîntorc menstruaţiile, pierderea de sânge este mult mai mică decât dacă nu ar alăpta.

Alăptarea exclusivă este o metodă contraceptivă naturală (cu o protecţie de 98% în primele şase luni postpartum), foarte importantă în refacerea organismului mamei pentru a susţine o nouă sarcină şi în spaţierea sarcinilor. Spaţierea sarcinilor este foarte importantă pentru asigurarea supravieţuirii fiecărui copil, iar în zonele subdezvoltate în care accesul la facilităţile medicale este redus şi alte metode de contracepţie nu sunt accesibile, acest lucru este şi mai important.

În comparatie, la mamele care îşi hrănesc copiii artificial, menstruaţiile apar între 6 şi 8 săptămâni după naştere şi au nevoie să înceapă să folosească şi metode contraceptive. (7)

În afara efectelor pe termen scurt, alăptarea are şi beneficii asupra sănătăţii mamelor pe termen lung. Acestea includ îmbunătăţirea profilelor metabolice, scăderea riscului diferitelor forme de cancer şi beneficii psihologice.

Producerea laptelui este un proces metabolic activ care necesită între 200 şi 500 de calorii, pe zi, ceea ce echivalează cu 30 de ture de pişcină sau cu mersul pe bicicletă la deal timp de o ora.  Cu atât este mai important acest lucru în privinţa mamelor cu diabet gestaţional. După naştere mamele care alăptează au nivele mai scăzute ale glicemiei decât dacă nu ar alăpta. Pentru aceste femei scăderea în greutate poate însemna şi scăderea riscului de a dezvolta diabet mai târziu în viaţă.

Femeile cu diabet de tip I înainte de sarcină, au nevoie de mai puţină insulină în perioada în care alăptează, nivelul glicemiei este mai uşor controlat cu efecte adverse mai puţine.

Alături de scăderea în greutate şi de un control mai bun al glicemiei, mamele care alăptează au un profil lipidic cu creşterea nivelului HDL colesterolului, ceea ce se regăseşte în scăderea riscului bolilor cardiovasculare, mai ales că infarctele miocardice sunt principala cauză de deces la femei.

Deşi femeile folosesc şi calciul din oase pentru producerea laptelui, după ce nu mai alăptează femeile se întorc la densitatea osoasă dinainte de sarcină, sau chiar la o densitate osoasă mai bună. Pe termen lung, oasele femeilor care au alăptat sunt mai puternice şi acestea au risc mai mic de osteoporoză, în timp ce femeile care nu au alăptat au un risc mai mare de fracturi de bazin după menopauză.(7)

În acelaşi timp, reduce rata cancerului de sân, ovarian şi uterin. (1)

Acest lucru poate fi explicat de faptul că în absenţa alăptării există cicluri ovulatorii repetate şi o expunere la nivele mari de estrogen. În acelaşi timp alăptarea între 6 şi 24 de luni în timpul perioadei reproductive a unei femei reduce riscul cancerului de sân cu 11-25% .  Explicaţia poate fi legată de supresia ovulaţiei şi nivelele scăzute de estrogen, dar şi un efect local poate fi implicat, întrucât femeile care alăptau numai dintr-un sân aveau rate ale cancerului mai mari la sânul din care nu s-a alaptat. (7)

Astfel, alăptarea reduce riscul dezvoltării a trei din cele mai serioase afecţiuni: cancerele, afecţiunile cardiovasculare şi osteoporoza.

Faptul că eşti suficientă pentru alimentaţia copilului tău, că ai un copil sănătos care beneficiază de cea mai bună nutriţie ce îi va asigura o creşterea şi dezvoltare optimă, cât mai aproape de potenţialul maxim al copilului, faptul că nu te gândeşti la povara financiară a achiziţionării formulelor şi a tratării problemelor medicale au implicaţii majore în sănătatea emoţională a mamelor. Beneficiile emoţionale ale alăptării sunt cel mai greu de cuantificat, dar o mamă mulţumită şi fericită, are o relaţie specială cu copilul ei, o comunicare dincolo de cuvinte, care îi va afecta modul de interacţiune, educare al acestuia. Alăptarea leagă atât de mult mama de copilul ei, încât în momentul în care se efectuează imediat după naştere, scade dramatic rata abandonului.

În plus, se cunosc cazuri în care datorită unor greşeli din maternitate au fost schimbaţi copiii între ei. După câteva luni de zile şi-au dat seama de acest lucru şi, dacă în cazul copiilor nealăptaţi părinţii doreau să-i schimbe, părinţii care şi-au alăptat copiii nu au mai dorit acest lucru. (6)

Alegerea între a alăpta şi a alimenta artificial, care este mai degrabă văzută ca o preferinţă personală, ar trebui să fie o decizie informată având în vedere toate aspectele şi implicaţiile modalităţii de hrănire a copilului. Stresul de a te confrunta cu probleme medicale recurente sau pierderea legăturii unice care se dezvoltă în timpul alăptarii sunt, de obicei, omise din procesul decizional al alegerii alimentaţiei copilului.

Alăptarea este mult mai mult decât asigurarea nutriţiei optime şi protecţiei împotriva bolilor datorate laptelui matern. Alăptarea determină o interacţiune unică între copil şi mamă, o apropiere mult mai mare, piele pe piele. Dacă mamele care practică alăptarea la cerere, nerestricţionată au contact cu copilul lor 75% din timp în primele luni de viaţă, prin alimentaţia artificială contactul este mult mai redus, cel mai frecvent de 25%. (5)

Copilul care suge la sânul mamei produce un mediu hormonal special pentru aceasta. Prolactina, hormonul implicat în producerea laptelui, produce o stare de calm la mame. Mamele care alăptează au un răspuns mai puţin intens la adrenalină. Sunt însă puţine mame care se bucură de efectele relaxante ale alăptării datorită influenţelor şi presiunilor celor din familie sau din societate, care de la întrebări legate de calitatea laptelui până la brutalizarea verbală a celor ce alăptează în public, creează un mediu ostil alăptării. Este dreptul copilului de a fi alăptat, dar câte persoane nu intervin în relaţia mamă-copil, fără să-şi dea seama cu remarci ironice.

Perioada de maternitate este o perioadă plină de emoţii. Baby blues apar foarte frecvent şi sunt exacerbaţi de lipsa de suport şi sentimentul izolării. În ceea ce priveşte mamele cu depresie, acestea au nevoie de tratament la fel ca şi cele care nu alăptează. Pornind de la faptul că medicaţia poate trece în lapte, unele cadre medicale recomandă înţărcarea, când există şi medicamente sigure şi când continuarea alăptării are efecte pozitive asupra mamei, aceasta simţind că face tot ce-i mai bine pentru copilul ei. Altfel, sentimentul de vinovăţie şi de culpabilitatea poate adânci depresia. (7)

În mod clar, alăptarea are efecte benefice asupra sănătăţii mamei atât fizice cât şi emoţionale. Şi totuşi, multe mame decid să alăpteze în funcţie numai de beneficiile aduse copilului. Alăptarea, în contextul unei societăţi în care alimentaţia artificială tinde să devină regula este văzută ca neconvenabilă si incomodă. De multe ori, mamele văd alăptarea ca ceva ce trebuie să îndure pentru sănătatea copilului, dar vinovăţia lor este uşor eliminată de persoane care spun că, copilul se va descurca la fel de bine şi alimentat artificial.(7)

Dacă ar şti de beneficiile atât asupra copilului dar şi asupra sănătăţii lor, multe mame nu ar mai renunţa. În plus, dacă ar avea acces la specialişti problemele legate de alăptare ar fi prevenite şi atunci ar putea deveni una din cele mai frumoase experienţe din viaţa mamei şi a copilului. Faptul că cei care au fost alăptaţi îşi vor aminti crâmpeie din aceste momente de beatitudine şi vor înţelege rolul alăptării mai târziu când vor deveni şi ei adulţi, face ca să promoveze acest tip de alimentaţie naturală, atat de benefică rasei umane, care ne-a şi făcut să dăinuim atâta timp pe pământ. (5)

Beneficiile pentru societate şi mediu

În cazul femeilor care se întorc la servici şi continuă să alăpteze, programul de muncă este redus cu 2 ore necesare pentru pauzele de alăptat, fie că se duce la copil sau că se mulge în această perioadă. Mama trebuie să informeze angajatorul de situaţia ei, că-şi alăptează copilul şi va beneficia de modificările de program. Angajatorii care respectă aceste drepturi ale femeii ce alăptează au înţeles rolul mamei, importanţa alăptării atât în echilibrul emoţional al mamei care va influenţa şi productivitatea ei la locul de muncă, dar şi faptul că un copil sănătos şi o mamă sănătoasă înseamnă mai puţine zile de concediu medical şi, per total, mai puţine costuri şi pentru companie.

Alăptarea nu risipeşte resursele şi nu poluează. Este o resursă renegerabilă care un necesită ambalaj, tansport sau să aibe probleme de degradare.(4)

de Mihaela Niţă

Bibliografie:

1.  http://www.unicef.ro/media/declaratie-edmond-mcloughney-reprezentant-unicef-in-romania-in-anticiparea-saptamanii-mondiale-a-alaptarii/

2. http://www.napocanews.ro/2012/11/romania-este-in-topul-european-al-mortalitatii-infantile.html

3. http://www.who.int/mediacentre/news/notes/2010/breastfeeding_20100730/en/

4. http://www.linkagesproject.org/technical/bf_benefits.php

5. Breastfeeding, a guide for the medical profesion, ediţia a şasea, Ruth Lawrence, Robert Lawrence, Editura Elsevier Mosby, pg. 174-181, pg. 209, pg. 200-203

6. Politics of breastfeeding, when breasts are bad for business, Gabrielle Palmer, ediţia a treia.

7. A Well-Kept Secret, Breastfeeding’s Benefits to Mothers, Alicia Dermer, MD, IBCLC, Old Bridge NJ USA, New Beginnings, Vol. 18 No. 4, July-August 2001, pg. 124-127.

Saptamana Internationala a Alaptarii- afisul

Saptamana Internationala a Alaptarii- afisul

Săptămâna Internațională a Alăptării

Săptămâna Internațională a Alăptării

Sprijinirea Alăptării: Aproape de Mame

            7 august 2013 – ora 18:00

Saptamana Internationala a Alaptarii

În perioada 1-7 august se sărbătorește la nivel mondial Săptămâna Internațională a Alăptării, tema anului 2013 fiind “Sprijinirea Alăptării: Aproape de Mame”.

Alimentația bebelușilor este una dintre cele mai importante decizii luate de părinți pentru copiii lor.

Din păcate, studiile arată că în România, rata alăptării exclusive este de doar 12.6%, plasând țara noastră pe ultimul loc la nivel european. În strânsă legătură cu aceste date, România este pe primul loc, nedorit, în ceea ce privește rata mortalității infantile.

În ciuda faptului că majoritatea mamelor își doresc și inițiază alăptarea imediat după naștere, se confruntă cu multe piedici. Ele pot veni din partea personalului medical, al familiei sau al societății, influențând major drumul către reușita alăptării.

Vă invităm să ne fiți alături în procesul de conștientizare  și asumare a responsabilității rolului pe care fiecare dintre noi îl are în sprijinirea alăptării și a sănătății copiilor noștri.

Evenimentul va avea loc pe data de 7 august 2013, începând cu ora 18:00

în cadrul Amfiteatrului Mare al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” (Bd. Iancu de Hunedoara, nr. 30-32, sector 1, București).

Vom avea alături de noi specialişti în alăptare, medici, psihologi, artişti, mame cu experienţe deosebite şi nu numai.

Vă aşteptăm cu multe surprize şi premii!

ORGANIZATORI:

Drd. Mihaela Niţă, medic pediatru SCUC “Grigore Alexandrescu”, IBCLC, membru ILCA

Eugenia Dobrescu, Managing Mother Mamagazin.ro și Diversificare.ro

SPONSORI:

Aqua Carpatica (http://www.aquacarpatica.com/)

Custom Paper Design (http://www.custompaperdesign.ro/)

Medicover Hospital (http://www.medicover.ro/)

PARTENERI MEDIA:

OMedia (http://omedia.ro/), Explore Medicine TV (http://www.exploremedicinetv.ro/)

PARTENERI:

Asociația Franco-Română “BébéBienvenu”; Asociația ProMAMA – Institut și Centru de Alăptare; Bebelu.ro; Clinica de 07ALAPTARE; Ea și Ea Blog; Eu, părinte, ghemotoc; GoKID!; Ilio.ro; Mami; Mămica activă Blog; Mămica de azi; Maya.Store.ro; Perne de alăptat; SfatulMamicilor.ro; Urbankid.ro; http://www.melc-codobelc.ro.

Prima IBCLC Day in Romania- rasunet international

Dupa ziua de 6 martie am trimis un rezumat al evenimentului tuturor partenerilor si sponsorilor, dar si Asociatiei Internationale a Consultantilor de Lactatie (ILCA).

Frumoasa a fost surpriza cand am vazut in numarul din aprilie al eGlobe, e-newsletterul lunar al asociatiei ILCA, care este trimis tuturor membrilor din intreaga lume, ca au dedicat o pagina intreaga evenimentului nostru.

Apr2013eGlobe-pg4_Page_04

Rezumatul IBCLC Day- Ziua Consultantilor in Lactatie Certificati International

Data de 6 martie 2013 a venit cu o premiera in Romania: celebrarea Zilei Internationale a IBCLC, adica a Consultantilor in Lactatie Certificati International. Organizatorii, drd. Mihaela Nita (medic rezident pediatru, IBCLC si membru ILCA) si Oana-Mihaela Constantinescu de la Asociatia Young Initiative), au adus laolalta cadre medicale potential interesate de certificare precum si mame dornice de a afla mai multe informatii in domeniu.
Image
Conferinta a debutat cu un scurt istoric al certificarii IBCLC, dr. Mihaela Nita prezentand etapele prin care s-a ajuns la ceea ce inseamna astazi organismul ce standardizeaza profesia de consultant in lactatie. Punctul de pornire a fost in SUA, initiativa a La Leche League, pe baza careia s-a dezvoltat IBLCE (International Board of Lactation Consultant Examiners), organizatie care reglementeaza aceasta profesie. In Romania, dupa certificarea din 2012, sunt 15 consultanti in lactatie.

Image

Prelegerea doamnei Georgeta Musat, moasa, s-a concentrat pe rolurile consultantului in lactatie certificat international, ca veriga importanta in promovarea alaptarii. In Romania, participarea IBCLC la formarea echipei medicale este o provocare, intr-un cadru in care domeniul alaptarii poate sa tina de mai multe profesii, dar, in fapt, este cel mai frecvent neglijat.

Image

Doamna Sorana Muresan, presedinta Asociatiei ProMAMA, a continuat prezentand pasii prin care un aspirant la rolul de consultant in lactatie se poate certifica international si, de asemenea, a subliniat importanta conceptului Skin-to-skin printr-un studiu efectuat in cadrul maternitatilor din Romania. Echipa a realizat chiar un colaj foto cu procesul prin care un nou-nascut se ataseaza singur la sanul mamei dupa o operatie de cezariana, daca este pus imediat pe pieptul acesteia.

Image

Invitatul special al conferintei, doamna deputat Cristina Pocora, a povestit din proprie experienta cat de mult a contat pentru alaptarea propriei fiice informarea inainte de nastere si ce important ar fi fost sa poata discuta cu un consultant in lactatie certificat, pentru a depasi mai usor anumite probleme pe care le-a intampinat la inceputul perioadei de lactatie. Totodata, s-a adus in discutie un proiect de lege privind existenta obligatorie in maternitati a unor consultanti in lactatie acreditati.

Image

Dr Ilinca Tranulis, medic rezident pediatru, a prezentat din punct de vedere anatomic procesul de lactatie si de ce sintagma des intalnita in randul mamelor “N-am lapte!” este deseori nefondata. Astfel, importanta cunoasterii acestor detalii sau a cautarii unui sprijin avizat, este din nou demonstrata.

Image

Aspectele psihologice pe care alaptarea si, in general, maternitatea le trezesc in mintea unei femei au fost aduse in discutie de catre dr. Loredana Gafu, care a insistat asupra suportului moral de care are nevoie o proaspata mamica, venind cu exemple de situatii cu care s-au confruntat cateva mame. Prezentarea a vizat si rolul tatalui in acest proces sau al membrilor familiei, concluzia fiind ca depresia post-partum poate fi evitata sau mult redusa prin sustinere si informare, alaptarea insasi avand o importanta fiziologica si psihica.

dr. Mihaela Nita

Ultima prezentare, cea a dr. Mihaela Nita membru in Asociatia Bebe Bienvenu, a avut ca scop punctarea tot a unei dimensiuni psihologice si anume maternologia, stiinta care vine in intampinarea alaptarii prin apropierea mamei de copil (fizica si psihica), sustinand prima privire si conectarea profunda a acestora. De asemenea, dr. Nita a mentionat beneficiile clare ale alaptarii asupra somnului copiilor, confortului si unui echilibru nutritional si psihic.

In cadrul conferintei, s-a dezbatut foarte pe scurt subiectul constituirii in Romania a unui ONG care sa reuneasca toti consultantii in alaptare acreditati international din tara si nu numai (dupa modelul ILCA) si, mai mult, adaugarea profesiei in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR). Sunt demersuri la inceput dar cu sanse reale de reusita.

Multumiri tuturor celor care au participat precum si sustinatorilor conferintei “IBCLC Day”: Tipro si Aqua Carpatica (sponsori), Asociatia ProMAMA, Asociatia Totul pentru Tine si Copilul Tau, Clinica de alaptare (speakeri), Pronatalita, Kinetobebe, Qbebe, Urbankid, Desprecopii.com, publicatiile Mami si Mamica de azi, Superbebe, Doctorbun.ro  si Totul despre mame (parteneri media).

Multumi si catorva participanti jucausi, foarte rabdatori, beneficiarii alaptarii.

Image

Image

Ca pas urmator, organizatorii promit continuarea demersurilor de informare a mamelor in ceea ce priveste alaptarea, prin intermerdiul acestui blog dar si a altor evenimente utile.

Subiectele evenimentului IBCLC Day, 6 martie 2013

Image

Subiectele evenimentului

1. Scurt istoric al IBCLC, Mihaela Nita

2. Rolul Consultantului in Lactatie Certificat International (IBCLC), Georgeta Musat

3. Certificarea, Sorana Muresan

4. Skin to skin in prima ora dupa nastere, Sorana Muresan

5. Invitat special- Cristina Pocora, deputat, despre implicarea in promovarea alaptarii

6. N-am lapte! Ilinca Tudose-Tranulis

7. Ok, alaptare! dar EU? Loredana Gafu

8. Alaptarea mai mult decat laptele de mama, Mihaela Nita

Afis IBCLC Day 6 martie 2013

Afis IBCLC Day

Lista IBCLC din Romania

IBCLC

Dupa certificarea din 2012 sunt 15 consultanti in lactatie certificati international (IBCLC) in Romania:

  • Claudia Bider Heim
  • Teodora Vicol Caragea
  • Teodora Catinas
  • Ramona Serban Codresi
  • Dorina Coroi
  • Mihaela Drilea
  • Loredana Gafu
  • Ioana Maguran
  • Sorana Muresan
  • Georgeta Musat
  • Mihaela Nita
  • Tatiana Serban
  • Ecaterina Popescu
  • Ilinca Tranulis-Tudose
  • Marta Tunde Muresan

« Older entries